De ceva vreme, urmăresc, de-a dreptul fascinată, un serial pe numele său „Dr. House”. Probabil aţi văzut măcar un episod. Dacă nu, este vorba despre un doctor specializat în cele mai rare sau ciudate boli, la care nimeni altcineva nu le poate da de cap. Şi care are şi o echipă de novici la fel de hotărâtă să vindece pacienţi care aparent nu au scăpare.Ce mă face să mă uit la un asemenea serial, cu un doctor care nu are pic de tact în lucrul cu pacienţii, dar care reuşeşte aproape invariabil să îi scoată din spital pe propriile lor picioare? Să vă explic. Uitaţi de meseria pe care o are şi hai să vedem care-i sunt „tacticile” de lucru.

Mai întâi, evaluează situaţia până la cel mai mic detaliu, nu exclude nicio posibilitate, niciun rezultat – evident, fără să fabuleze. Îşi face planul de abordare a situaţiei, ia în calcul toate elementele cunoscute şi previzibile, iar ulterior acţionează, mizând pe un anumit rezultat.

Cam aşa stau – în principiu şi în linii mari – lucrurile şi în relaţiile publice. Evaluarea companiei pentru care îţi propui să comunici ceva este primul pas, urmat de planul de comunicare, cu tot cu efectele lui potenţiale şi finalizat cu rezultatele concrete.Acum nu trebuie să se înţeleagă din cele de mai sus că am senzaţia că cei care lucrează în PR sunt unici precum doctorul din amintitul serial. Încercam doar să spun că pentru a-ţi face corect meseria e obligatoriu să ştii despre ce vorbeşti şi mai ales cui şi cu ce scop te adresezi.